27.5.10

Prăjitură cu mere

Pe cât de banală pare după nume, pe atât de specială este în realitate. Reţeta o am de la o ziaristă din Târgu-Mureş, Bodolai Gyongyi, care mi-a împărtăşit-o mie şi totodată cititorilor revistei "EK". Dacă o încercaţi, n-o să regretaţi!:)



Ingrediente -pt. o tavă de min. 28x40 cm:
5 ouă, 250 g zahăr, 1 zahăr vanilat, coaja răzuită de la o lămâie, 3 linguri de apă rece, 5 linguri de apă fierbinte, 1 linguriţă praf de copt, sare, 100 ml ulei, 250 g făină, 10-12 mere potrivite, dulceaţă de afine sau coacăze negre, 1 linguriţă scorţişoară, 2 linguri zahăr, 1 lingură griş, unt şi făină pt. tapetarea tăvii sau hârtie de copt.

Cureţi merele, le tai în două, le scoţi sâmburii şi le pui în apă cu zeamă de lămâie sau oţet să nu se înnegrească. Gălbenuşurile le freci cu zahărul, apa rece, vanilia şi coaja de lămâie până devine foarte spumoasă. Albuşurile le baţi spumă cu un praf de sare, iar când spuma este tare, adaugi rând pe rând 5 linguri de apă fierbinte, bătând în continuare încă un minut. Amesteci spuma de gălbenuş cu cea din albuş, şi adaugi făina, praful de copt şi uleiul amestecând uşor de sus în jos. Ungi o tavă cu unt, o tapetezi cu făină şi torni în ea compoziţia rezultată. Scurgi merele de apă şi le aşezi în tavă cu scobiturile în sus. În fiecare adâncitură pui câte o linguriţă de dulceaţă şi presari zahărul, scorţişoara şi grişul pe toată suprafaţa tăvii. Dai tava la cuptor şi coci păjitura la foc mijlociu. O serveşti presărată cu zahăr pudră, dar cu câte-un un şpriţ de frişcă pe fiecare măr, poate să fie şi o prăjitură festivă. Este important să o coci într-o tavă mare, că dacă nu, compoziţia din tavă creşte şi acoperă jumătăţile de mere umplute. Dacă nu ai o tavă aşa mare, pregăteşte prăjitura din mai puţine ouă, scăzând, firesc, şi restul ingredientelor!
Poftă bună!

Premii - două deodată

Mare mi-a fost mirarea când am vizitat blogul lui NELY (cum, cum nu, nu am observat comentariul de aici) şi am văzut că a premiat blogul nostru cu două premii deodată. Mai mare decât surprinderea mi-a fost însă bucuria, pentru că nici nu m-am gândit că la o săptămână după începerea blogului cineva ne va şi dărui nişte premii. Nely, îţi mulţumim din suflet!:)



Deoarece premiile trebuie date şi mai departe, le ofer celor trei cititoare ale noastre menţionate mai jos, şi de ce nu, tuturor fetelor din echipa Erdélyi konyha.:) Ştiu că premiile nu se prea dau înapoi, dar Nely într-adevăr are un blog interesant, şi faptul că ne socoteşte parte a cercului ei de prieteni este o onoare mare pentru noi. Şi nu în ultimul rând, deocamdată ele sunt "bloggeriţele" pe care le cunoaştem mai bine.:)

Cu această ocazie vreu să le şi salut pe primele noastre cititoare: Lissa, Katja şi Nely. Sperăm că pe GULAŞ veţi găsi întotdeauna lucruri interesante de citit şi de încercat!:)

25.5.10

SARMALE



Îmi plac foarte mult sarmalele, dar foarte rar mă decid să le şi prepar. Acum mi-a dat un impuls oala de lut, cumpărată cu ani în urmă la Corund.


Ingrediente: 1,5 kg varză dulce, 1 kg carne tocată (amestec de porc şi vită), o ceaşcă de orez, 2 cepe mai mărişoare, ulei, sare, Vegeta, boia, piper, 1 kg costiţă afumată, mărar proaspăt, 0,5 l bulion.

Întâi opărim frunzele de varză în apă cu puţină sare, apoi preparăm umplutura. Cepele le tăiem mărunt şi le prăjim în ulei. Când sunt prăjite, adăugăm boiaua. Amestecăm carnea cu orezul, adăugăm ceapa şi condimentăm cu sare, Vegeta, boia, piper, puţin bulion şi mărar tăiat mărunt. Cu această umplutură umplem frunzele de varză. Pe fundul cratiţei în care fierbem sarmalele, punem un rând de varză - tăiată mărunt - şi mărar. Deasupra punem un rând de sarmale, peste care câteva bucăţi de costiţă. Urmează un rând de sarmale şi iarăşi costiţă. Peste ultimul rând de sarmale punem costiţa rămasă, 2-3 frunze de varză şi turnăm apă, aproape cât să acopere totul. Punem oala pe foc şi când fierbe apa, adăugăm restul de bulion. Lăsăm să fiarbă la foc mic timp de 2 ore.


POFTĂ BUNĂ!

23.5.10

Tort cu crema de branza si capsuni


Pentru blat:

3 oua

6 linguri de faina

6 linguri de zahar

1/2 plic praf de copt

1 plic zahar vaniliat

3 linguri apa

Mod de preparare:

Se freaca galbenusurile cu zahar adaugand din cand in cand cate o lingura de apa pana se obtine o crema . Separat se amesteca faina cu praful de copt si se adauga putin cate putin in amestecul de galbenusuri. Albusurile se bat spuma si se adauga la amestec.

Se unge o forma de tort de 26 cm cu unt si se tapeteaza cu faina, se pune compozitia in forma si se coace la foc potrivit
timp de 40 min. Se scoate pe un gratar si se lasa sa se raceasca.

Crema :

400 g branza dulce

200 ml frisca lichida

Decor :

500 g capsuni

1 plic de gelatina transparenta

Frisca se bate tare. Se amesteca apoi cu braza de vaci si cu capsuni.Se toarna crema peste blatul, se decoreaza cu restul de capsuni.Am preparat jeleul din praful de jeleu amestecat cu 2 linguri de zahar, am adaugat 150 ml apa si am pus la fiert cam 1 minut. Jeleul astfel obtinut l-am lasat sa se racoreasca (nu prea mult ca se ingroasa si nu-l mai puteti repartiza frumos peste blat), apoi l-am intins pe toata suprafata tortului.

20.5.10

Gulaşul ca ars poetica

Iată-ne, în fine, am reuşit să creăm şi acest blog. Mulţi ştiu că de mult timp ne tot pregătim, dar fiind şi noi prinse în vîrtejul Vieţii, pînă acum n-am reuşit să facem. Ba din cauza timpului, ba din lipsă de inspiraţie... Dar mai bine nu mai inventez alte scuze, ci scriu cîteva rînduri despre noi. Cine suntem? - poate mai mulţi v-aţi formulat această întrebare. Deci noi suntem un grup de femei din Ardeal - în majoritate din Ţinutul Secuiesc - care ne-am împrietenit prin blogurile noastre de gastronomie scrise în limba maghiară. La un moment dat, pur şi simplu "ne-a descoperit" şeful editurii Corvin din Deva, şi ne-a oferit şansa de a participa în echipa de redactori a revistei Erdélyi Konyha (Bucătăria din Ardeal) - aceasta s-a întîmplat prin noiembrie anul trecut. De atunci ne suntem alături, şi în fiecare lună edităm un exemplar al revistei EK cu reţetele noastre. Cîteva exemplare au ajuns şi la cititori români, mulţi bloggeri au vizitat şi blogurile noastre, dar nu numai, fiindcă avem foarte mulţi prieteni români, care ne tot întrebă: "dar cînd faceţi un blog şi pe româneşte ca să înţelegem şi noi?" Iată, am făcut. Mulţi ne-au pus şi întrebarea: "ei, dar cum faceţi voi gulaşul, de iese aşa de bun?" Nu păstrăm secretul - cum nu ţinem în secret nici celelalte mîncăruri, prăjituri, etc. pe care le pregătim familiilor noastre -, ba chiar în primul post vom dezvălui "tainele gulaşului cel mai simplu din lume". Dar înainte de aceasta o mică rugăminte: să nu fiţi prea severi cu noi referitor la eventualele greşeli de exprimare sau ortografice. Toţi avem ca limbă maternă limba maghiară, limba română fiind a doua noastră limbă. Încercăm, totuşi, să fim cît mai pe înţelesul tuturor, dar dacă ceva nu e clar: înterbaţi, şi încercăm să vă explicăm. Cu aceste gînduri lansăm acest blog şi sperăm că - citindu-ne - multora dintre voi le vom aduce bucurie şi plăcere.

Gulaş simplu


Ingrediente: 300-400 g ceafă de porc (sau orice fel de carne grasă de porc), o lingură de untură, o ceapă mare, un ardei, 1,5 kg cartofi, o linguriţă de boia de ardei (preferabil iute), piper, sare.

Tai ceapa şi ardeiul în cubuleţe mici şi le căleşti în untură. Antenţie, gulaşul bun se face cu untură sau cu slănină afumată, nu cu ulei, fiindcă cartoful absoarbe untura, dar nu şi uleiul! Dacă faceţi cu ulei, s-ar putea să iasă uleios, greţos, ceea ce nu e bine.



Când ceapa şi ardeiul e gata (să nu fie prăjit!), pui o linguriţă de boia, amesteci, şi imediat adaugi carnea tăiată tot în cubuleţe.
Amesteci puţin, pînă cînd carnea îşi schimbă culoarea, torni puţină apă deasupra, pui capacul pe cratiţă şi laşi să fiarbă.


Între timp cureţi cartofii, îi tai în lungime ca şi pentru cartofii pai, şi îi adaugi la carnea din cratiţă. Torni apă (preferabil fierbinte) aproape cât să acopere, pui sare şi piper după gust şi fierbi pînă când se înmoaie şi cartofii.

Poftă bună!