Mâncărică de dovlecei - tradiţională şi "modernă"

Nu demult am cumpărat nişte dovlecei frumoşi, supli şi tinerei:), ar fi fost păcat dacă n-aş fi făcut din ei o mâncărică bună, de vară. Dar ca aproape întotdeauna, drăcuşorul se bagă în mine şi nu mă lasă-n pace: trebuie să încerc mereu ingrediente, condimente, gusturi noi. Aşa s-au născut două feluri de mâncare, cu gusturi total diferite: una tradiţională cu usturoi şi mărar, iar cealaltă, să-i zic aşa: mai modernă, cu roşii şi busuioc.

Ingrediente:
2 dovlecei tineri, 1 ceapă albă potrivită, 1 lingură făină, 2-300 g smântână sau lapte, 1 legătură mărar, 1-2 căţei usturoi, 1 lingură ardei roşu tocat, 2 roşii coapte, decojite, 1 linguriţă busuioc tocat mărunt, 1 lingură făină, 1-2 linguri smântână, sare, piper, ulei, puţin zahăr.

Pregăteşi aşa:
Tăiem ceapa mărunt şi o căleim în puţin ulei. Adăugăm dovleceii daţi pe răzătoarea mare, punem un pic, un pic de apă şi îi lăsăm să se înăbuşe la foc mic, cca. 10-15 min., până se înmoaie, dar sunt încă crocante. Între timp, într-un alt vas punem 2-3 linguri de ulei, adăugăm cealaltă lingură de făină şi le-amestecăm. Punem repede şi ardeiul tocat şi stingem cu puţină apă. Adăugăm roşiile tăiate cubuleţe, puţină sare şi încă un pic de apă (dacă este necesar). Lăsăm să fiarbă cam 10 minute până ce devine un sos mai gros. Atunci adăugăm jumătate din dovleceii înăbuşiţi, 1-2 linguri de smântână, busuioc, sare şi piper şi lăsăm să dea în mreo două-trei clocote. La cealaltă parte de dovlecei adăugăm usturoiul pisat, făina frecată cu smântână, dacă trebuie mai punem şi apă şi lăsăm să fiarbă câteva minute. Sărem, piperăm şi la urmă adăugăm mărarul tocat.
Noi le-am mâncat aşa, numai cu pâine, dar dacă e nevoie se poate mânca şi cu ouă-ochiuri, cârnat prăjit, cremvurşti fiert sau orice fel de carne.

Ceapă umplută

Ingrediente:

carne tocată de mânzat

8-10 buc. ceapă albă, mai mare

condimente

pătrunjel

aprox. 300 ml. smântână dulce (frişcă)

Se prăjeşte carnea tocată (cu puţin ulei), se condimentează cu sare, piper, pătrunjel.
Se curăţă ceapa cu mare atenţie: partea cu "mustaţă" trebuie să rămână neatinsă. Se scoate mijlocul fiecăreia cu o linguriţă de scobit - trebuie să rămână 3-4 straturi de ceapă. Mustaţa se taie abia acum, cu grijă, să nu stricăm nici o ceapă.
Se umple bine fiecare ceapă cu carnea tocată şi se aşează într-o tigaie mai înaltă. Dacă mai râmâne carne tocată, aceasta se amestecă cu ceapa scobită şi se presară în jurul cepei umplute. La sfârşit se toarnă frişca pt. gătit şi se dă la cuptor pt. 30-40 minute. Se serveşte cu pâine proaspătă.

Am fost la Deva şi am câştigaaat

În fine, am fost la Deva şi cum era de aşteptat, am câştigat concursul de gătit gulaş la Zilele Maghiarilor din Judeţul Hunedoara. Mă rog, am făcut un gulaş cu totul excepţional, cu multe adaosuri şi condimente, şi l-am numit "gulaş de ceteraşi", fiindcă cît timp fierbeam gulaşul ceteraşii din Joseni cântau. Dar erau şi tineri dansatori, tot din Joseni.
Am dus slănină afumată ardelenească făcut de tatăl lui Edóka, şi am servit cu ceapă roşie şi cu pâine de casă cu cartofi făcut de familia Bartalis din Lăzarea. Şi cine a cumpărat o pâine întreagă a primit şi un păhărel de palincă de prune din Oroszhegy făcut de tatăl lui Ottis.

Gulaşul l-am făcut în doi ceauni pe foc liber cam pt. 100 de persoane, dar în fine cred că au mâncat cca 200 de persoane, şi ne pare rău că nu era de ajuns pt. toate lumea. Atît maghiarii cît şi românii erau foarte interesaţi de reţeta gulaşului, mulţi ne întrebau cum am făcut "găluştele" din aluat de paste şi ciupite în gulaş. Dar mai bine scriu la rînd totul, cum am făcut.

Îngrediente pt. cca 100 de persoane: 10 kg carne de porc - din care 1,5 kg cîrnaţi de casă afumat, şi 1,5 kg afumături (costiţă), restul pulpă şi carne cu slănină -, cca 1 kg de slănină afumată, 2-3 kg de ceapă, 1 kg ardei, 150 gr boia de ardei (de data asta dulce), 1-2 kg hribi, 10-15 kg cartofi, "găluşte" din aluat de paste din 3 ouă şi 300 gr făină, tarhon pus în oţet cca 5-6 linguri, 1 l smântână, şi cremă gulaş de casă, sare, piper, după gust.

Mai întîi tăiem carnea cubuleţe şi condimentăm cu sare, piper şi Vegeta (preferabil de casă). După aceea şi slănina o tăiem cubuleţe, şi prăjim, după aceasta punem cîrnaţii tăiaţi rondele mai mari, cînd s-a prăjit şi "lasă culoarea roşie de boia", adaguăm ceapa şi ardeiul tăiat tot cubuleţe mici şi prăjim. Cînd ceapa şi ardeiul e gata punem boiaua, dar să avem grijă să nu se prăjească fiindcă dă un gust amar mîncării. Punem şi carnea deodată cu afumăturile, şi turnăm apă cît acoperă, după aceasta fierbem pînă cînd se face aproape gata carnea. Atunci punem hribii şi cartofii tăiaţi în formă lungă şi apă cît acoperă. Cînd s-a fiert gustăm şi mai pune sare, dacă este necesar şi fierbem pînă cînd cartofii se fierb. Atunci punem "găluştele ciupite" din aluat de paste (de data aceasta eu la-am şi prăjit în puţină untură - dar nu e absolut necesar), tarhonul tăiat fin, crema de gulaş de casă. Cînd şi "găluştele ciupite" s-au fiert stingem focul, şi punem şi smîntîna.
Din păcate n-am reuşit să facem poză despre mâncarea servită fiindcă era coadă lunga, şi totul s-a dus cît ai clipi. Ajutoarele mele Edóka şi Zsuzsiga nici n-au apucat să guste.

Şi în fine iată şi echipa cîştigătoare.

SARMALE

Îmi plac foarte mult sarmalele, dar foarte rar mă decid să le şi prepar. Acum mi-a dat un impuls oala de lut, cumpărată cu ani în urmă la Corund.


Ingrediente: 1,5 kg varză dulce, 1 kg carne tocată (amestec de porc şi vită), o ceaşcă de orez, 2 cepe mai mărişoare, ulei, sare, Vegeta, boia, piper, 1 kg costiţă afumată, mărar proaspăt, 0,5 l bulion.

Întâi opărim frunzele de varză în apă cu puţină sare, apoi preparăm umplutura. Cepele le tăiem mărunt şi le prăjim în ulei. Când sunt prăjite, adăugăm boiaua. Amestecăm carnea cu orezul, adăugăm ceapa şi condimentăm cu sare, Vegeta, boia, piper, puţin bulion şi mărar tăiat mărunt. Cu această umplutură umplem frunzele de varză. Pe fundul cratiţei în care fierbem sarmalele, punem un rând de varză - tăiată mărunt - şi mărar. Deasupra punem un rând de sarmale, peste care câteva bucăţi de costiţă. Urmează un rând de sarmale şi iarăşi costiţă. Peste ultimul rând de sarmale punem costiţa rămasă, 2-3 frunze de varză şi turnăm apă, aproape cât să acopere totul. Punem oala pe foc şi când fierbe apa, adăugăm restul de bulion. Lăsăm să fiarbă la foc mic timp de 2 ore.


POFTĂ BUNĂ!

Gulaşul ca ars poetica

Iată-ne, în fine, am reuşit să creăm şi acest blog. Mulţi ştiu că de mult timp ne tot pregătim, dar fiind şi noi prinse în vîrtejul Vieţii, pînă acum n-am reuşit să facem. Ba din cauza timpului, ba din lipsă de inspiraţie... Dar mai bine nu mai inventez alte scuze, ci scriu cîteva rînduri despre noi. Cine suntem? - poate mai mulţi v-aţi formulat această întrebare. Deci noi suntem un grup de femei din Ardeal - în majoritate din Ţinutul Secuiesc - care ne-am împrietenit prin blogurile noastre de gastronomie scrise în limba maghiară. La un moment dat, pur şi simplu "ne-a descoperit" şeful editurii Corvin din Deva, şi ne-a oferit şansa de a participa în echipa de redactori a revistei Erdélyi Konyha (Bucătăria din Ardeal) - aceasta s-a întîmplat prin noiembrie anul trecut. De atunci ne suntem alături, şi în fiecare lună edităm un exemplar al revistei EK cu reţetele noastre. Cîteva exemplare au ajuns şi la cititori români, mulţi bloggeri au vizitat şi blogurile noastre, dar nu numai, fiindcă avem foarte mulţi prieteni români, care ne tot întrebă: "dar cînd faceţi un blog şi pe româneşte ca să înţelegem şi noi?" Iată, am făcut. Mulţi ne-au pus şi întrebarea: "ei, dar cum faceţi voi gulaşul, de iese aşa de bun?" Nu păstrăm secretul - cum nu ţinem în secret nici celelalte mîncăruri, prăjituri, etc. pe care le pregătim familiilor noastre -, ba chiar în primul post vom dezvălui "tainele gulaşului cel mai simplu din lume". Dar înainte de aceasta o mică rugăminte: să nu fiţi prea severi cu noi referitor la eventualele greşeli de exprimare sau ortografice. Toţi avem ca limbă maternă limba maghiară, limba română fiind a doua noastră limbă. Încercăm, totuşi, să fim cît mai pe înţelesul tuturor, dar dacă ceva nu e clar: înterbaţi, şi încercăm să vă explicăm. Cu aceste gînduri lansăm acest blog şi sperăm că - citindu-ne - multora dintre voi le vom aduce bucurie şi plăcere.

Gulaş simplu

Ingrediente: 300-400 g ceafă de porc (sau orice fel de carne grasă de porc), o lingură de untură, o ceapă mare, un ardei, 1,5 kg cartofi, o linguriţă de boia de ardei (preferabil iute), piper, sare.

Tai ceapa şi ardeiul în cubuleţe mici şi le căleşti în untură. Antenţie, gulaşul bun se face cu untură sau cu slănină afumată, nu cu ulei, fiindcă cartoful absoarbe untura, dar nu şi uleiul! Dacă faceţi cu ulei, s-ar putea să iasă uleios, greţos, ceea ce nu e bine.



Când ceapa şi ardeiul e gata (să nu fie prăjit!), pui o linguriţă de boia, amesteci, şi imediat adaugi carnea tăiată tot în cubuleţe.
Amesteci puţin, pînă cînd carnea îşi schimbă culoarea, torni puţină apă deasupra, pui capacul pe cratiţă şi laşi să fiarbă.


Între timp cureţi cartofii, îi tai în lungime ca şi pentru cartofii pai, şi îi adaugi la carnea din cratiţă. Torni apă (preferabil fierbinte) aproape cât să acopere, pui sare şi piper după gust şi fierbi pînă când se înmoaie şi cartofii.

Poftă bună!