Gogosari marinati (deliciosi!)

Iata, a venit si vremea gogosarilor. Sau poate a cam si trecut, dar eu azi am pus in borcane gogosarii pe care i-am pus la marinat sambata. Le-ar fi ajuns si o singura zi, dar n-am avut timp pana azi...
Anul trecut i-am incercat prima data, dar am zis: alta reteta nici nu mai caut. Gogosarii raman proaspeti, crocanti, de parca ar fi cruzi, dar totusi se inmoaie putin. Sunt excelenti. Trebuie incercati.:)

Ingrediente:
5 kg gogosari (culoarea nu conteaza)
6 linguri sare grunjoasa neiodata
300 g zahar
500 ml otet din vin (de Bistrita:))
1 lingurita acid salicilic
piper boabe, seminte de mustar, foi de dafin dupa plac

 Speli bine gogosarii, ii cureti de cotoare, ii tai intai pe jumatate, iar apoi inca in 3-4 bucati - depinde de marimea lor. Ii pui intr-un vas mai mare, presari sarea, zaharul si salicilul, iar la urma torni otetul. Amesteci bine acoperi vasul si il pui deoparte cam pt. o zi. (Dar nu pateste nimic nici daca sta mai mult.) Din cand in cand mai amesteci cateodata ca sarea si zaharul sa se dizolve complet si ca fiecare bucatica de gogosar sa stea in zeama rezultata. A doua zi pui in borcane piper boabe, seminte de mustar si foi de dafin dupa plac, indesi gogosarii in borcane, torni apoi peste ei din marinata rezultata pana ce ii acopera, infasori capacul si borcanele le pui in camara.
Pofta buna!

Gogoşari cu conopidă

Ne-a luat valul cu vara, cu vacanţele etc... Dar tocmai e timpul să ne întoarcem, şi să ne apucăm de treabă, fiindcă a sosit timpul pentru făcut murături. Adică tocmai e timpul să mulţumim cititoarei nostru, cine ne-a amintit că mai avem şi alte obligaţii în afara vacanţei şi a petrecerilor de vară. Dar ca să fie mai pe la înţelesul tuturor: una dintre cititoarele noastre ne-a pus întrebarea: ei, dar voi cum faceţi ardei iuţi muraţi? Sinceră să fiu, în fiecare an pun cîte 2-3-4 borcănele de ardei iuţi în cămară, dar acest lucru fac aşa pe alături, adică cînd fac alte murături "mai serioase", pe lîngă fac şi cîteva borcănele de ardei iuţi muraţi. Din această cauză la mine nu există o reţetă "bătută în cui". Dar fiindcă suntem foarte aproape de sezonul ardeiurilor, m-am gîndit să postez această reţetă, fiindcă în cele mai multe cazuri cînd fac gogoşari muraţi, atunci bag în borcănele şi ardei iuţi.

Gogoşari cu conopidă

Îngrediente: 2 kg gogoşari, 1 kg capia, 1-2 conopidă, piper, foi de dafin; pt. zeamă: la 1,5 l de apă, 0,5 l de oţet de 9 grade din Bistriţa, 2 linguri de sare, 8-10 linguri de zahăr, 1 linguriţă de conservant.

Conopida o spălăm bine, şi mărunţim în bucăţele mai mici, gogoşarii şi capia tot îi spălăm şi tăiem în bucăţele. Fierbem îngredientele pt. zeamă în afară de conservant - mai gustăm, poate mai punem un pic de zahăr, sau oţet, adică la gust zeama trebuie să fie puţin sărat, puţin acrişor, puţin dulce. Apoi punem conopida la rînd în cantităţi mai mici în zeama în fierbere, şi le fierbem cca 3-5 minute, adică pînă cînd încă mai rămîn crocante. Conopida aşa pregătită punem alături de ex. într-o farfurie. După aceasta luăm gogoşarii şi capia şi băgăm în zeamă (tot la rînd în cantităţi mai mici), dar în acest caz nu-i mai fierbem, numai lăsăm scurt timp în zeamă pîna cînd îşi schimbă culoarea. Gogoşarii şi capia punem direct în borcanele foarte bine spălate, dar între două straturi de gogoşari punem şi un strat de conopidă fiartă. Cînd borcanele s-au umplut, în fiecare punem - după mărime - 1-2 buc. de foi de dafin şi cîteva boabe de piper (după gust). Între timp fierbem zeama din nou, dar de data aceasta adăugăm şi conservantul, apoi turnăm peste zarzavaturi zeama fierbinte. Punem capacul peste fiecare borcan, şi-i lăsăm să se răcească foarte încet, învelit cu pături, prosoape etc.

Ei, cînd fac această murătură de fiecare dată bag într-un borcănel şi cîteva bucăţi de ardei iuţi pe care nu le fierb dinainte şi torn zeama peste ardeii iuţi. Iar borcănelul bag cu borcanale mai mari, mai "serioase" între pături, să se răcească foarte încet.

Nu vă speriaţi: încă nu m-am apucat de gogoşari - cel puţin la noi în Harghita are preţul ca aurul - ce vedeţi pe poză e făcut încă toamna trecută. Dar fiindcă cititoarea noastră ne-a întrebat, m-am gîndit să postez această reţetă.

Mâncărică de dovlecei - tradiţională şi "modernă"

Nu demult am cumpărat nişte dovlecei frumoşi, supli şi tinerei:), ar fi fost păcat dacă n-aş fi făcut din ei o mâncărică bună, de vară. Dar ca aproape întotdeauna, drăcuşorul se bagă în mine şi nu mă lasă-n pace: trebuie să încerc mereu ingrediente, condimente, gusturi noi. Aşa s-au născut două feluri de mâncare, cu gusturi total diferite: una tradiţională cu usturoi şi mărar, iar cealaltă, să-i zic aşa: mai modernă, cu roşii şi busuioc.

Ingrediente:
2 dovlecei tineri, 1 ceapă albă potrivită, 1 lingură făină, 2-300 g smântână sau lapte, 1 legătură mărar, 1-2 căţei usturoi, 1 lingură ardei roşu tocat, 2 roşii coapte, decojite, 1 linguriţă busuioc tocat mărunt, 1 lingură făină, 1-2 linguri smântână, sare, piper, ulei, puţin zahăr.

Pregăteşi aşa:
Tăiem ceapa mărunt şi o căleim în puţin ulei. Adăugăm dovleceii daţi pe răzătoarea mare, punem un pic, un pic de apă şi îi lăsăm să se înăbuşe la foc mic, cca. 10-15 min., până se înmoaie, dar sunt încă crocante. Între timp, într-un alt vas punem 2-3 linguri de ulei, adăugăm cealaltă lingură de făină şi le-amestecăm. Punem repede şi ardeiul tocat şi stingem cu puţină apă. Adăugăm roşiile tăiate cubuleţe, puţină sare şi încă un pic de apă (dacă este necesar). Lăsăm să fiarbă cam 10 minute până ce devine un sos mai gros. Atunci adăugăm jumătate din dovleceii înăbuşiţi, 1-2 linguri de smântână, busuioc, sare şi piper şi lăsăm să dea în mreo două-trei clocote. La cealaltă parte de dovlecei adăugăm usturoiul pisat, făina frecată cu smântână, dacă trebuie mai punem şi apă şi lăsăm să fiarbă câteva minute. Sărem, piperăm şi la urmă adăugăm mărarul tocat.
Noi le-am mâncat aşa, numai cu pâine, dar dacă e nevoie se poate mânca şi cu ouă-ochiuri, cârnat prăjit, cremvurşti fiert sau orice fel de carne.

Ceapă umplută

Ingrediente:

carne tocată de mânzat

8-10 buc. ceapă albă, mai mare

condimente

pătrunjel

aprox. 300 ml. smântână dulce (frişcă)

Se prăjeşte carnea tocată (cu puţin ulei), se condimentează cu sare, piper, pătrunjel.
Se curăţă ceapa cu mare atenţie: partea cu "mustaţă" trebuie să rămână neatinsă. Se scoate mijlocul fiecăreia cu o linguriţă de scobit - trebuie să rămână 3-4 straturi de ceapă. Mustaţa se taie abia acum, cu grijă, să nu stricăm nici o ceapă.
Se umple bine fiecare ceapă cu carnea tocată şi se aşează într-o tigaie mai înaltă. Dacă mai râmâne carne tocată, aceasta se amestecă cu ceapa scobită şi se presară în jurul cepei umplute. La sfârşit se toarnă frişca pt. gătit şi se dă la cuptor pt. 30-40 minute. Se serveşte cu pâine proaspătă.

Parfé cu coacăze roşii (struguraşi)

În urmă cu câteva zile am văzut la gheretele cu ziare suplimentul cu reţete al revistei Nők Lapja. De obicei nu cumpăr astfel de publicaţii, dar coperta de data aceasta a fost prea tentantă: deserturi reci pentru zile fierbinţi.


Drept e ca toată săptămâna trecută a plouat, dar în weekend am găsit coacăze, astfel mi-am amintit de coperta suplimentului, şi mi s-a facut poaftă de parfé. Am procurat deci repede şi restul ingredientelor.

Parfé cu coacăze roşii

- 500 gr brânză de vaci
- 200 ml lapte
- coaja de la o jumătate de lămâie
- 250 ml frişcă
- 5 linguri zahăr
- 300 gr coacăze
Se amestecă brânza cu laptele, zahărul şi coja de lămâie, se amestecă bine cu mixer de bucătărie, până devine cremă. Frişca se bate spumă, şi se adagă la crema de brânză, împreună cu coacăzele spălate, desprinse de pe ciorchine. Se pune într-un vas de 1 litru în congelator. Înainte de servire se ţine la tempereatura camerei 10-15 min* , se pune pe platou şi se taie felii.


*Eu am avut nevoie de mai mult timp, cred ca a fost prea mult 24 ore in congelator.

Am fost la Deva şi am câştigaaat

În fine, am fost la Deva şi cum era de aşteptat, am câştigat concursul de gătit gulaş la Zilele Maghiarilor din Judeţul Hunedoara. Mă rog, am făcut un gulaş cu totul excepţional, cu multe adaosuri şi condimente, şi l-am numit "gulaş de ceteraşi", fiindcă cît timp fierbeam gulaşul ceteraşii din Joseni cântau. Dar erau şi tineri dansatori, tot din Joseni.
Am dus slănină afumată ardelenească făcut de tatăl lui Edóka, şi am servit cu ceapă roşie şi cu pâine de casă cu cartofi făcut de familia Bartalis din Lăzarea. Şi cine a cumpărat o pâine întreagă a primit şi un păhărel de palincă de prune din Oroszhegy făcut de tatăl lui Ottis.

Gulaşul l-am făcut în doi ceauni pe foc liber cam pt. 100 de persoane, dar în fine cred că au mâncat cca 200 de persoane, şi ne pare rău că nu era de ajuns pt. toate lumea. Atît maghiarii cît şi românii erau foarte interesaţi de reţeta gulaşului, mulţi ne întrebau cum am făcut "găluştele" din aluat de paste şi ciupite în gulaş. Dar mai bine scriu la rînd totul, cum am făcut.

Îngrediente pt. cca 100 de persoane: 10 kg carne de porc - din care 1,5 kg cîrnaţi de casă afumat, şi 1,5 kg afumături (costiţă), restul pulpă şi carne cu slănină -, cca 1 kg de slănină afumată, 2-3 kg de ceapă, 1 kg ardei, 150 gr boia de ardei (de data asta dulce), 1-2 kg hribi, 10-15 kg cartofi, "găluşte" din aluat de paste din 3 ouă şi 300 gr făină, tarhon pus în oţet cca 5-6 linguri, 1 l smântână, şi cremă gulaş de casă, sare, piper, după gust.

Mai întîi tăiem carnea cubuleţe şi condimentăm cu sare, piper şi Vegeta (preferabil de casă). După aceea şi slănina o tăiem cubuleţe, şi prăjim, după aceasta punem cîrnaţii tăiaţi rondele mai mari, cînd s-a prăjit şi "lasă culoarea roşie de boia", adaguăm ceapa şi ardeiul tăiat tot cubuleţe mici şi prăjim. Cînd ceapa şi ardeiul e gata punem boiaua, dar să avem grijă să nu se prăjească fiindcă dă un gust amar mîncării. Punem şi carnea deodată cu afumăturile, şi turnăm apă cît acoperă, după aceasta fierbem pînă cînd se face aproape gata carnea. Atunci punem hribii şi cartofii tăiaţi în formă lungă şi apă cît acoperă. Cînd s-a fiert gustăm şi mai pune sare, dacă este necesar şi fierbem pînă cînd cartofii se fierb. Atunci punem "găluştele ciupite" din aluat de paste (de data aceasta eu la-am şi prăjit în puţină untură - dar nu e absolut necesar), tarhonul tăiat fin, crema de gulaş de casă. Cînd şi "găluştele ciupite" s-au fiert stingem focul, şi punem şi smîntîna.
Din păcate n-am reuşit să facem poză despre mâncarea servită fiindcă era coadă lunga, şi totul s-a dus cît ai clipi. Ajutoarele mele Edóka şi Zsuzsiga nici n-au apucat să guste.

Şi în fine iată şi echipa cîştigătoare.

A fost Mona şi mergem la Deva să gătim

Foarte pe scurt fiindcă, imediat pornim, cîteva cuvinte despre ultimele evenimente.

1. La sfîrşitul săptămînii trecute a fost la mine Mona, de la Vinuri povestite.

2. Echipa Erdélyi Konyha va participa la Zilele Maghiarilor din Deva la concursul de gătit.

Şi acuma la rînd.

Despre Mona prima dată am auzit de la fiul meu, de fapt mi-a vorbit despre ea, ca despre prietena Alinei (prietena fiului meu). Apoi mi-a trimis un link. Citind blogul Vinuri povestite mi-am dat seama că nu că am dat de o expertă de vinuri, ci m-am nimerit la cea mai buna povestitoare de vinuri din lume. Serios - şi dacă eu spun, puteţi să mă credeţi - în toate limbile cunoscute de mine, n-am citi nicăieri nişte analize atît de frumoase despre vinuri, cum e la Mona. Mergeţi, şi vedeţi n-o să regretaţi. Ce puţin eu am învăţat foarte multe despre vinuri din posturile ei. Şi săptămîna trecută fiul meu în drum spre Bucureşti - venind din Cluj de la TIFF - a făcut un popas şi la mine, şi era cu ei şi Mona. Tare mult m-am bucurat că în fine am reuşit să cunosc persoana cine ştie atît de multe despre vinuri. Pentru musafirii mei din Bucureşti am făcut prăjitura din imagine, pe care mi-a inspirat prăjitura lui Orsi. O voi posta cînd mă intorc din Deva.

Deva: Ei, totul a pornit de la şeful editurii Corvin din Deva, de fapt cine editează şi revista noastră Erdélyi Konyha. La începutul săptămînii m-a sunat spunînd că la Deva azi va Zilele Maghiarilor din Deva, va fi şi un concurs de gătit, şi ar trebui să vine echipa, să facem un gulaş ca lumea, "să arătăm românilor din Deva cum e cultura ungurească". Ei, dacă e vorba de cultură, şi "hai să arătăm" defapt oricui, nu numai românilor, eu sunt capabilă de orice. Am dat câteva telefoane, şi în fine peste o oră voi porni împreună cu Edóka, din Miercurea Ciuc şi Zsuzsiga, din Gheorgheni la Deva "ca să arătăm" arta culinară ungurească. Dar nu numai noi mergem, ci va veni o gazdă din Lăzarea cu pîine de casă cu cartofi, vom aduce cu noi palincă de prune din Oroszhegy, şi vor veni şi ceteraşii două perchi din echipa de dans popular din Joseni, din partea Asociaţiei Domokos Pál Péter. Şi ce vom găti? Ce altceva: gulaş de ceteraşi - din cauza ceteraşilor. Cînd mă întorc voi posta şi reţeta acestui gulaş. Dar pînă atunci - mai ales dacă sunteţi aproape de Deva - merită să veniţi la casa de cultură î cursul după amiezii, fiindcă acolo voi fi eu, şi puteţi gusta gulaşul meu, dar veţi primi şi palincă din Oroszhegy, şi o bucată de pîine cu cartof.

DESERT CU PIERSICI

Ingrediente: 6 gălbenuşuri, 100 g zahăr, 25 g gelatină, 200 ml lapte, 300 ml frişcă Hulala, 200 g compot de piersici, un plic de Tort-Gelee transparent la care se adaugă 250 ml zeamă de la compotul de piersici, ciocolată şi frişcă pentru decor.

Cele 6 gălbenuşuri, zahărul şi gelatina se amestecă şi se încălzeşte la bain-marie până la punctul de fierbere, dar nu se lasă să fiarbă! Se lasă la răcit până la temperatura camerei şi atunci se adaugă frişca bătută. Se amestecă uşor şi se pune în pahare de unică folosinţă. După ce s-a întărit, peste cremă punem compotul de piersici tăiat cubuleţe mici. Glazura transparentă se prepară cu zeama de compot după instrucţiunile scrise pe ambalaj şi se toarnă peste piersici. Se lasă să se întărească în frigider aprox. 1 oră. Cu ajutorul unei foarfece desprindem paharul de cremă şi decorăm cu ciocolată rasă şi frişcă.

Poftă bună!

Supă de ciuperci de la Tinca

Descoperirea aceasta a făcut-o o foarte bună cunoştinţă de-a mea. După ce a folosit ciupercile i-a fost milă să arunce tulpinile, şi oricum trebuia să facă ceva supă. A tăiat tulpina fideluţă, a pus 1 morcov, usturoi, smântână din belşug şi iată, a făcut o supă foarte bună.

Ingrediente pt. 4persoane:
250 g ciuperci fideluţă, 1 morcov, 100 g orez, 200 g smântână, piper măcinat, delicat, 1-2 foi de dafin, puţin olei, usturoi după gust, 1-2 litri de apă, depinde cât de deasă ne place supa.
Curăţăm morcovul, îl tăiem mărunt, îl scurgem de apă şi îl punem în uleiul încins. Amestecăm întruna câteva minute până ce se înăbuşe, condimentăm cu delicat, amestecăm şi după aceea punem apa.
Curăţim ciupercile, le tăiem fideluţă şi le punem în supă. Punem foile de dafin, piperul şi orezul spălat şi fierbem supa până ce se înmoaie toate ingredientele.
Zdrobim usturoiul, îl frecăm cu 3 linguri de smântână şi o lingură de ulei, şi-l sărem după gust. Amestecăm 1-2 linguri de făină cu restul de smântână şi dregem supa cu es. Mai fierbem câteva minute şi supa este gata. .
La servire usturoiul frecat cu smântână se aduce separat, ca fiecare să-şi adauge în farfurie după plac. .
Poftă bună!

Socată şi sirop de mentă

Deoarece suntem în plin sezonul florilor de soc, m-am gândit să împărtăşesc reţeta socatei, aşa cum o fac eu. De fapt, nu fac socată adevărată, este mai bine zis tot un sirop, care la urmă trebuie îndoit cu apă (sau poate 2/3 de apă la o treime de sirop, depinde de cât de dulce o faceţi), dar este foarte bun şi aşa: este mai concentrat şi ţine mai mult. :) Pe acelaşi algoritm pregătesc şi un sirop de mentă, nouă ne place foarte mult.

Ingrediente - pt. ambele reţete:
1 borcan de 5, respectiv 3 litri, 5 l apă, 3,5-5 kg zahăr, 5 lămâi, 20-25 flori de soc, 2 legături mari de mentă

Pregăteşi aşa:

Pui apa la fiert în două vase, într-unul pui 3, în celălalt 2 l de apă şi la fiecare adaugi zahăr după gust. Eu pun 700 g la fiecare litru de apă, în acest fel siropul devine concentrat, dar se simte încă bine aroma florilor de soc sau a mentei chiar şi după ce este subţiat cu apă.
Până ce apa fierbe, speli florile de soc (dar numai cât că le bagi în apă şi le şi scoţi, ca să nu speli de pe ele tot polenul) şi le pui în borcanul mai mare. Speli menta, o tai bucăţele mai mari şi le pui în celălalt borcan. Lămâile le speli cu apă fierbinte, storci zeama de la două în borcanul mare, şi de la una în borcanul mai mic, iar apoi le tai rondele şi le pui şi coaja în borcane. După ce apa şi zahărul au fiert, laşi siropul să se răcească puţin, apoi îl torni în borcane. La sfârşit tai rondele şi lămâile rămase (fără să le storci) şi le pui în borcane. Acoperi borcanele cu câte o farfurioară şi le aşezi într-un loc călduros, cel mai bine ar fi într-un loc unde bate soarele tot timpul şi le laşi la macerat 2-4 zile, după gust. Din când în când să amesteci siropul, dar încearcă totuşi, să uiţi de el pentru câteva zile, că dacă nu, pe când se termină macerarea, n-o să mai ai sirop! După câteva zile strecori siropurile în sticle sau flacoane şi le păstrezi la frigider. Le bei subţiate cu apă după gust.
(La mine acum se macerează, mai pun fotografii după ce le strecor.)